Impactul microbiotei paternale asupra sănătății urmașilor

Getting your Trinity Audio player ready...

Într-un studiu recent publicat  de trustul Nature, cercetătorii au adus la lumină o descoperire surprinzătoare privind influența microbiotei intestinale paternale asupra sănătății urmașilor demonstrată cu teste pe șoareci. Conform acestui studiu, perturbările în microbiota intestinală a tatălui pot avea consecințe semnificative asupra sănătății descendentei, inclusiv creșterea probabilității de restricționare a creșterii, greutate mică la naștere și mortalitate prematură.

Cercetătorii au identificat că disbioza în microbiota intestinală a tatălui afectează funcția placentară, un aspect crucial în dezvoltarea și sănătatea urmașilor. Mai mult decât atât, au observat că riscul de transmitere a bolilor către urmași are loc prin linia germinativă paternă și poate fi remediabil prin restaurarea microbiotei tatălui înainte de concepție.

Context și studiu

Spermatozoizii transportă atât informații genetice, cât și epigenetice către generația următoare, iar mediul preconcepțional joacă un rol crucial în această transmitere. În acest sens, microbiota intestinală paternă este un actor important, integrând semnalele de mediu și influențând răspunsurile gazdei. Disfuncțiile în microbiota intestinală, cunoscute sub denumirea de disbioză, au fost asociate cu o serie de răspunsuri fiziologice în țesuturi, dar impactul lor asupra liniei germinale rămâne în mare parte neexplorat.

Pentru a investiga aceste aspecte, cercetătorii au realizat un studiu amplu pe șoareci masculi. Aceștia au fost supuși unor tratamente care induc disbioza în microbiota intestinală, după care au fost împerecheați cu femele netratate. Descendența rezultată, denumită F1, a fost apoi analizată pentru a identifica efectele asupra sănătății lor.

Rezultate și discuții

Studiul a evidențiat că urmașii proveniți de la tați tratați cu antibiotice non-absorbabile au prezentat o greutate neonatală semnificativ mai mică și o greutate corporală medie mai mică pe parcursul dezvoltării postnatale. De asemenea, aceștia au avut șanse mai mari de a suferi de restricționare severă a creșterii și de a prezenta rate crescute de mortalitate postnatală, comparativ cu urmașii de la tați de control.

Analizele suplimentare au relevat că fenotipurile urmașilor provin în principal din gameții paterni, fără a se transmite semnificativ microbiota modificată la mama sau urmași. Mai mult decât atât, restaurarea microbiotei intestinale paternale înainte de concepție a dus la inversarea acestor efecte negative.

Concluzii și perspective

Studiul subliniază importanța mediului preconcepțional în influențarea sănătății urmașilor și deschide noi perspective în înțelegerea impactului microbiotei intestinale paternale. Reversibilitatea efectelor disbiozei prin restaurarea microbiotei intestinale paternale oferă speranțe în remedierea acestor probleme de sănătate.

În concluzie, descoperirile acestui studiu subliniază rolul esențial al mediului și microbiotei intestinale paternale în modularea sănătății urmașilor și sugerează că intervențiile preconcepționale pot fi cheia în prevenirea transmiterii unor boli și afecțiuni intergeneraționale.